COMENTARIU ASUPRA A DOUĂ HOTĂRÂRI ALE CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE ÎN MATERIA DREPTULUI DE LIBERĂ CIRCULAȚIE

• Published in: Dreptul (București) no. 11; pp. 178 - 183
• Main Author: Lazăr, Carmen-Nora
• Format: Journal Article
• Language: Romanian
• Published: Bucharest Union of Jurists of Romania 01.01.2020
• Subjects: Austria
• ISSN: 1018-0435

Sesizată de persoana respectivă, care a invocat în sprijinul cererii sale dobândirea unui drept permanent de şedere înainte de trecerea termenului standard de 5 ani - acest termen nefiind împlinit încă la data solicitării suplimentului compensatoriu -, conform art. 17 paragr. Suplimentar, pentru ipoteza unui răspuns negativ din partea Curţii de Justiţie, instanţa naţională a mai întrebat şi dacă lucrătorii aflaţi în situaţia reclamantului mai pot dobândi un drept permanent de şedere anterior trecerii termenului standard de 5 ani, fiind previzibil că nu le mai rămâne o perioadă suficient de lungă de lucru până la împlinirea vârstei de pensionare şi că, din moment ce au o pensie mică, vor recurge inevitabil la sistemul social al statului gazdă. Problema este însă că varianta în limba română nu coincide cu versiunile menţionate, ea fiind redactată de natură să creeze o confuzie şi să lase să se creadă că cele două condiţii se cer doar pensionarilor „anticipaţi": „(1) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 16, dreptul de şedere permanentă în statul membru gazdă se acordă2 înaintea încheierii unei perioade neîntrerupte de şedere de cinci ani în cazurile în care: a) lucrătorul care desfăşoară o activitate salariată sau independentă, în momentul în care şi-a încetat activitatea, a împlinit vârsta prevăzută de legislaţia statului membru respectiv în vederea pensionării pentru limită de vârstă, ori lucrătorul care a încetat activitatea salariată ca urmare a pensionării anticipate a lucrat în statul membru respectiv cel puţin în cursul ultimelor douăsprezece luni precedente si şi-a avut reşedinţa pe teritoriul acestuia pe o perioadă neîntreruptă mai mare de trei ani" (sublinierea şi traducerea noastră). În acest sens, organul competent de securitate socială din Austria şi instanţa de recurs austriacă fac o confuzie între situaţia persoanei care a lucrat neîntrerupt în statul gazdă (chiar dacă veniturile din muncă ar fi fost insuficiente) şi se pensionează în acesta (chiar dacă pensia ar fi insuficientă) - situaţia reclamantului - şi cea a persoanei care se deplasează în statul gazdă după încetarea activităţii (prin pensionare sau nu) în statul său sau în altul: în timp ce prima se deplasează anterior pensionării, în calitate de lucrător, şi nu are nevoie de niciun fel de alte condiţii, conform art. 7 paragr.