Eficacitatea a două insecticide în prevenirea atacului de Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de teren

Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este un potențial dăunător pentru silvicultura, pomicultura și viticultura din România. Ca urmare, este necesară identificarea de soluții tehnice pentru evitarea unor eventuale atacuri. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost de a testa în condiții...

Full description

Saved in:
Bibliographic Details
Published inBucovina forestieră Vol. 23; no. 2; pp. 65 - 83
Main Author Olenici, Nicolai
Format Journal Article
LanguageEnglish
Published Ștefan cel Mare” University of Suceava, Faculty of Forestry and “Marin Drăcea” National Research-Development Institute in Forestry - Station Câmpulung Moldovenesc 12.12.2023
Subjects
Online AccessGet full text

Cover

Loading…
More Information
Summary:Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este un potențial dăunător pentru silvicultura, pomicultura și viticultura din România. Ca urmare, este necesară identificarea de soluții tehnice pentru evitarea unor eventuale atacuri. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost de a testa în condiții de teren eficacitatea a două insecticide care - în condiții de laborator - au dat rezulate promițătoare în prevenirea atacului. Cele două insecticide au fost Mospilan 20 SG (20% acetamiprid) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). În cadrul unui experiment organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și 24 repetiții, s-au testat insecticidele menționate în concentrație de 1% cu și fără adăugarea de adjuvant (Silwet Top, concentrație 0,3%). Emulsiile preparate cu produsele fitosanitare s-au aplicat pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de gorun (ST) prin scufundarea acestora în emulsii timp de două minute. Anterior trătării cu insecticide, ST fuseseră ținute timp de 24 ore într-o soluție apoasă de etanol 48%. Experimentul s-a desfășurat în perioada 31.05-24.08.2022, timp în care ST au fost verificate periodic pentru marcarea și înregistrarea intrărilor de insecte. La finalul perioadei, ST au fost transferate la laborator, unde au fost stocate în congelator până la analizarea amănunțită, prin secționare și despicare pentru a observa care era situația galeriilor și a insectelor din acestea. Pentru evaluarea eficacității tratamentelor s-au luat în considerare: numărul de galerii de X. germanus per segment (GST), numărul de femele de X. germanus cu descendenți per segment (FDST) și numărul de descendenți per segment (DST), iar pentru a vedea dacă tratamentele au avut eventuale efecte subletale s-a analizat numărul de descendenți per femelă și impactul tratamentelor asupra dezvoltării insectelor din ST.     Intensitatea atacului a crescut de-a lungul perioadei de experimentare, mai rapid în primele 16 zile și apoi tot mai lent, ajungând la final la 58,0 galerii/ST (mediana) la ST martor și la 32,0 galerii/ST la ST tratate doar cu acetamiprid, respectiv la 48,5 galerii/ST în cazul tratamentului cu sponosad. Tratamentele care s-au făcut cu amestec de insecticid și adjuvant au avut performațe mai slabe. Ca urmare, eficacitatea tratamentelor a fost cuprinsă între 50,7% (acetamiprid) și 9,3% (spinosad + adjuvant) după primele16 zile, respectiv între 41,5% și 9,4% la aceleași două variante. În ce privește FDST, valorile mediate au variat între 8,0 (la martor) și 3,0 (la acetamiprid și acetamiprid + adjuvant), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic. Totuși, valoare cea mai mică (50,7%) a proporției femelelor cu descendenți din totalul femelelor găsite în galerii la finalul experimentul a fost la tratamentul cu acetamiprid + adjuvant și valoarea respectivă s-a deosebit statistic de cele de la celelalte variante. Valorile mediane ale DST au fost cuprinse între 23,0 (la martor) și 9,0 (la acetamiprid + adjuvant), sugerând o reducere consistentă cauzată de tratamente, însă diferențe dintre variante nu au fost asigurate statistic din cauza variabilității foarte mari a valorilor. În cazul numărului de descendeți per femelă mediana a avut aceeași valoare (3,0) la toate variantele, deși distribuțiile au fost diferite ca formă, iar dezvoltarea insectelor pare să fi fost frânată de acțiunea substanțelor cu care au venit în contact femelele. În condiții de teren, acetamipridul a avut o eficacitate doar cu puțin mai scăzută decât în condiții de laborator, dar spinosadul a avut o eficacitate mult mai redusă, chiar și numai după primele 16 zile. Adjuvantul Silwet Top nu a avut efectul scontat, ci mai degrabă unul contrar, de diminuare a eficacității tratamentelor.  
ISSN:1582-0769
1582-3725
DOI:10.4316/bf.2023.009